Nu a trecut mult timp decând mă pot numi un Sadhaka, care s-ar traduce prin căutător sau aspirant. Mai e un pic şi se împlinesc 4 ani decând am început practica mea yoga iar asanele au fost mijlocul prin care m-am cunoscut şi prin care continui să mă definesc, să mă automodelez şi să mă reinventez. Am început prin a le privi ca pe un scop în sine însă de fiecare dată aduceau ceva mai mult pe care nu mi-l puteam explica şi atunci mi-am îndreptat atenţia către scrieri devenind astfel un căutător.

Prima dată când am deschis Yoga Sutra a lui Pantanjali nu am reuşit decât să-mi fac noduri pe creer, ulterior am revenit cu răbdare şi am căutat elemente cu care să pot rezona şi pe care să le pot percepe. Printre primele au fost, şi de această dată, asanele, chiar dacă nu se regăsesc printre primele pagini ale cărţii, am ales să mă concentrez doar asupra lor pentru a-mi explica într-un fel procesul din spatele posturilor aparent banale sau imposibile. Cum am facut eu mai exact? am luat câte o sutra şi i-am căutat raspunsul in timpul practicii. Prima la care m-am oprit a fost “II 46 Asana (postura) este nemiscare si confort.”

13082160_1002691139765950_1997417522_n

Această propoziţie mi-a ridicat un mare semn de întrebare în moment în care am citit-o pentru prima dată. Ca orice explicaţie simplă pe care o primeşti a nascut imediat în minte întrebarea “dar cum?” şi imediat după aceea “dar de ce?” Orice încercare cognitivă de a găsi răspunsul mie mi-a dat greş, dacă analizezi logic şi încerci mental să desluşeşti sensul sutrelor lui Pantanjali nu faci altceva decât să te îndepărtezi şi mai mult de răspuns. Frumuseţea omului este însăşi complexitatea sa, alcatuită din mai multe straturi, cel fizic, cel emotional, cel spiritual şi cel mental, interconectate si interdependente care îl definesc prin întregul lor şi nu luate separat. Yoga nu face altceva decât să te plimbe prin toate aceste straturi pentru a devein conştient de cine eşti, cum eşti, ce simţi, ce gândeşti şi de ceea ce este dincolo de toate acestea când reuşeşti să renunţi la ele.

Pentru ca asana să fie nemişcare si confort in mod paradoxal ea debuteaza prin a fi opusul acestor aspecte, tocmai de aici si contradicţia mentală care se naşte şi care alimentează, prin curiozitate, dorinţa de a vedea ce este dincolo de durere … iar dincolo de durere este emoţie. In aceeaşi postură înglobezi şi devi conştien de toate cele trei elemente: fizic, mental şi emoţional. Eliberezi şi trăieşti emoţia pentru că o simţi în corp şi eşti conştient de ea. E acea eliberare după efort, acea conştientizare a complexităţii tale pe care nu o poţi exprima în cuvinte şi pe care o poţi experimenta doar în practica din acel moment căci urmatoarea dată va fi un pic altfel.

13081959_1002692676432463_89453315_n

“II 47 Asana este stăpânită prin relaxarea efortului şi prin meditaţia asupra puterii divine” această relaxare a efortului practic m-a ajutat să învăţ să renunţ şi să imi ştirbesc un pic ego-ul.

Uneori, Yoga poate părea orientată spre rezultate, mai ales atunci când suntem atât de concentraţi pe atingerea unui anumite posturi. Dacă folosim posturile ca să ne judecăm, pierdem scopul în sine al yoga. Dacă putem încetini ritmul și învățăm să acceptăm unde ne aflăm astăzi, chiar acum, atunci putem învăța să fim mai toleranţi față de noi înșine și faţa de alții. Starea de meditaţie si conexiunea cu partea noastră spirituală nu poate fi atinsă dacă atenţia noastră este distrasă de tensiunile musculare sau dacă depunem efort pentru a ţine postura.

Pentru mine un wow a fost cand am constientizat că “II 48 Prin aceasta, perechile de contrarii încetează să mai aibă vreun impact” şi că în tot acest timp al practicii mele experimentam acest sentiment şi imi dădea o stare de bine pe care până la momentul respectiv nu mi-o puteam explica.

În practica asanelor contrariile nu mai contează, nu mai contează dacă eşti tânăr sau bătrân, nu mai contează dacă eşti femeie sau bărbat sau ce statut social ai, nici dimensiunile corpului tău nu mai contează, nu contează dacă eşti trist sau fericit, dacă practici sincer atunci nimic din toate acestea nu mai contează. Această sutra este, poate cea mai încurajatoare sutra legată de asane, mai ales in zilele şi în cultura noastră pentru că anulează preconcepţia ca pentru a practica Yoga ai nevoie de un anume grad de mobilitate sau că ar trebui să practici altceva pentru a putea intra la o clasa de Yoga.

Erica,

Comments

comments